oDexter 167 Posted March 13, 2022 Conjugarea verbului “a fi “creează des probleme în scriere, deoarece apar greșeli frecvent la anumite moduri și timpuri. Vezi când și cum folosim corect: “să fii” sau “să fi”. “Să fii” sau “să fi”. Când și cum le folosim corect Sunt doar trei situații clare în care fi se scrie cu doi i, respectiv fii. La modul imperativ, formă afirmativă. Exemplu: „Fii cuminte!” „Fii blând!” La modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și cea negativă. Exemplu: „Să fii cuminte”. „Să fii curajo”. „Să nu fii timid”. La viitorul popular, forma vorbită, alcătuită cu ajutorul conjunctivului. Scrierea cu doi i are drept cauză tot prezența desinenței de persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât și negativă. Exemplu: „Tu o să fii”, „Tu ai să fii”, „Tu nu o să fii”, „Tu nu ai să fii”. Cum știi dacă ai scris corect “fii” sau “fi” Cu excepția imperativului, pentru a te verifica dacă ai scris forma corectă, cel mai eficient este să conjugi verbul. Astfel, dacă forma se schimbă, atunci verbul „a fi” se va scrie cu doi i, deoarece intervine desinența de persoană. Exemplu: „Să (nu) fii cuminte”, „Să (nu) fiu cuminte”. „Ai să fii”, „Am să fiu”, „O să fii”, „O să fiu”. Când forma nu se schimbă și rămâne constantă, verbul „a fi” se scrie cu un singur i. Exemplu: „Tu vei fi”, „voi fi”, „poți fi”, „aș fi”, „să fi mers”, „să fi fost”. “Să fii” sau “să fi”. Cum scriem corect Dacă verbul este la o altă persoană ori persoana a II-a plural, „a fi” se scrie doar cu un singur i. Exemplu: „Eu aș fi”, „Eu voi fi”, „Eu să fi fost”, „El ar fi rămas”, „El poate fi”, „Noi am fi”, „Noi vom putea fi”, „Noi să fi fost”, etc. Imperativul are doar formă de persoana a II-a, astfel forma afirmativă se va scrie cu doi i, (exemplu: fii cuminte), iar forma negativă, alcătuită cu infinitivul, se va scrie cu un singur i. (exemplu: Nu fi obraznic). Conjugarea verbului “a fi” Prezent eu sunt tu ești el/ea este noi suntem voi sunteți ei/ele sunt Conjunctiv Prezent eu (să) fiu tu (să) fii el/ea (să) fie noi (să) fim voi (să) fiți ei/ele (să) fie Imperfect eu eram tu erai el/ea era noi eram voi erați ei/ele erau Perfect Simplu eu fui tu fuși el/ea fu noi furăm voi furăți ei/ele fură Mai Mult Ca Perfect eu fusesem tu fuseseși el/ea fusese noi fuseserăm voi fuseserăți ei/ele fuseseră Conjunctiv Perfect eu să fi fost tu să fi fost el/ea să fi fost noi să fi fost voi să fi fost ei/ele să fi fost Condițional Prezent eu aș fi tu ai fi el/ea ar fi noi am fi voi ați fi ei/ele ar fi Condițional Perfect eu aș fi fost tu ai fi fost el/ea ar fi fost noi am fi fost voi ați fi fost ei/ele ar fi fost Perfectul Compus eu am fost tu ai fost el/ea a fost noi am fost voi ați fost ei/ele au fost Viitor eu voi fi tu vei fi el/ea va fi noi vom fi voi veți fi ei/ele vor fi Viitor Anterior eu voi fi fost tu vei fi fost el/ea va fi fost noi vom fi fost voi veți fi fost ei/ele vor fi fost 5 1 Share this post Link to post Share on other sites
